Casă – Preluca Nouă

Arhitectura populară din această veche „ţară” românească are o lungă şi bogată tradiţie ale cărei caractere unitare se regăsesc în mare parte şi în celelalte „ţări” vecine din nordul Transilvaniei – Maramureş, Oaş, Lăpuş – uneori cu analogii frapante ce trebuiesc căutate şi în restul Transilvaniei şi în special în Apuseni

Casă cu tindă şi o încăpere din Preluca Nouă

Planurile caselor tradiţionale din Ţara Chioarului se înscriu în principala categorie de planuri de case româneşti – planuri asimetrice cu o singură intrare. La acest tip de plan se încadrează, evolutiv, planul cu două încăperi – tinda (rece sau caldă) şi „casă” -, pe aceeaşi linie a faţadei şi planul cu trei încăperi – tindă casă şi cămară. Într-o fază ulterioară, distribuţia ulterioară a spaţiului a trecut la formula: tindă, „casă” de locuit şi „casă frumoasă”.

Casa din Preluca Nouă, construită din lemn, „bătută cu lut” şi acoperită cu paie, ridicată 1864, se înscrie în categoria cu două încăperi  cu tindă şi „casă de locuit”. Atât Preluca Nouă, cât şi Preluca Veche mai adăpostesc încă astfel de case, încă nealterate de modernismul oraşelor ce pătrunde tot mai mult şi în satele chiorene.